Mihail Galuzin, oficial adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a declarat pe 16 aprilie 2026 că Rusia susţine cu fermitate convocarea rapidă și necondiţionată a formatului 5+2 în cadrul negocierilor privind conflictul transnistrean, cu ocazia întâlnirii planificate a reprezentanţilor politici ai Chișinăului și Tiraspolului.

Potrivit lui Galuzin, formatul 5+2 – format care cuprinde Republica Moldova, regiunea transnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, Statele Unite și Uniunea Europeană – este singurul mecanism recunoscut internaţional şi eficient pentru reglementarea conflictului. El a subliniat că, din cauza poziţiilor Chișinăului şi, ulterior, ale Kievului, formatul a rămas inactiv din 2019, iar întâlnirile 1+1 nu reuşesc să ofere soluţii viabile.

Ucraina consideră formatul compromis, invocând incompatibilitatea Rusiei cu rolul de mediator și solicită o implicare mai activă a UE într-un cadru nou. Autorităţile moldoveneşti, prin vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri, susţin că 5+2 și-a pierdut actualitatea și că platforma 1+1 este suficientă pentru discuţiile curente. Chiveri se va întâlni joi, 16 aprilie, cu reprezentantul transnistrean Vitali Ignatiev la sediul OSCE din regiune, pentru a aborda subiecte precum cetăţenii deţinuţi ilegal, accesul la educaţie şi probleme de mediu.

Relevanţa acestor declaraţii constă în posibilitatea redeschiderii unui cadru multilateral de negociere, care ar putea influenţa stabilitatea geopolitică a regiunii Nistrului și echilibrul de putere dintre Rusia, Ucraina și Occident. Dacă formatul 5+2 ar fi relansat, ar putea oferi un spaţiu de dialog mai larg, însă opoziţia Kievului şi scepticismul Moldovei fac ca viitorul să rămână incert.