Într-o regiune în care conflictul militar a schimbat regulile jocului, securitatea energetică a Republicii Moldova a devenit o chestiune de supraviețuire economică și strategică. Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, explică că sistemul energetic al țării este expus la vulnerabilități istorice, infrastructură insuficientă și dependență de interconectările cu România și Ucraina. Această situație se agravează în contextul tranziției rapide către surse regenerabile, fără investiții adecvate în flexibilitate și control.

Popescu subliniază că riscul de blackout nu este o ipoteză teoretică, ci o amenințare concretă, amplificată de lipsa de stocare, de centrale flexibile și de mecanisme eficiente de reglare a tensiunii. Integrarea masivă a energiei solare și eoliene, fără echilibrare prin baterii sau centrale de rezervă, creează dezechilibre care pot duce rapid la căderi de curent. Pentru a preveni astfel de scenarii, autoritatea solicită studii de sistem, simulări și măsuri preventive din timp.

Un element esențial în evitarea colapsului este ajutorul de avarie furnizat de România, un mecanism de solidaritate tehnică între operatorii de transport. Acesta permite redirecționarea energiei în caz de perturbări, fără a favoriza prețuri nejustificate. Decuplarea de rețeaua rusească și sincronizarea cu sistemul european au fost accelerate de războiul din Ucraina, reducând dependența de Rusia și consolidând legăturile cu partenerii europeni.

Pe termen mediu, Moldelectrica a aprobat un plan de dezvoltare pe zece ani, axat pe extinderea interconectărilor cu România, investiții în capacități interne flexibile și consolidarea securității cibernetice. Aceste măsuri urmăresc nu doar evitarea unei crize tehnice, ci și afirmarea independenței strategice a Moldovei în fața presiunilor geopolitice. Pentru cetățeni, un sistem energetic stabil înseamnă continuitate în furnizarea de electricitate și un pas important spre integrarea europeană.