Întâlnirea informală a şefelor de stat şi guvern din Uniunea Europeană are loc în Lefkosia şi Agia Napa, pe 23‑24 aprilie, pentru a analiza cadrul financiar multianual (MFF) 2028‑2034. Pe agenda Consiliului European se află mediul geopolitic, răspunsul UE la crize şi, în mod central, modul în care se va finanţa bugetul pe următorii şapte ani, inclusiv noile resurse proprii şi gestionarea datoriei fondului NextGenerationEU.

Parlamentul European a propus un buget de 1,78 trilioane de euro în preţuri constante (2,01 trilioane în preţuri curente), echivalent cu 1,27% din PIB-ul naţional brut al UE. Propunerea urmăreşte o creştere nominală de aproximativ 175 de miliarde de euro faţă de proiectul Comisiei din iulie 2025. Un punct de tensiune major rămâne modul în care se va trata serviciul datoriei pentru NextGenerationEU: parlamentarii susţin că plata acesteia nu trebuie să reducă finanţarea programelor de bază ale UE.

Statele membre vor aborda negocierile din perspective diferite. Contribuitorii net vor urmări dimensiunea totală a cadrului şi necesitatea de noi surse de venit, în timp ce beneficiarii net vor dori să protejeze finanţarea coeziunii şi a agriculturii. Priorităţi precum apărarea, politica industrială, securitatea energetică şi sprijinul pentru Ucraina vor exercita presiune pentru o flexibilitate bugetară suplimentară. În ciuda discuţiilor intense, nu se aşteaptă un acord final la summit; negocierile vor continua până în 2026, cu aprobarea finală necesitând unanimitatea Consiliului şi consimţământul Parlamentului.

Decizia privind bugetul pe termen lung va influenţa capacitatea UE de a răspunde la crize şi de a susţine obiectivele strategice pe termen lung, de la competitivitate şi digitalizare la tranziţia verde şi securitatea colectivă. Pentru cetăţeni, rezultatul va determina nivelul de finanţare al programelor care afectează viaţa de zi cu zi, de la infrastructură şi agricultură la cercetare şi sprijinul pentru regiunile mai puţin dezvoltate.