Ulrich Larsen, fost bucătar din Copenhaga, a fost forțat să se retragă din cauza unei afecțiuni cronice la pancreas. În timpul recuperării a vizionat un documentar despre Coreea de Nord și a decis să se alăture Asociației de Prietenie Coreeană (KFA), pretinzând că susține ideologia comunistă. Prin această poziție a reușit să pătrundă în cercul de încredere al regimului de la Phenian.

În scurt timp Larsen a ajuns membru în consiliul de conducere al asociației, unde a intrat în contact cu Alejandro Cao de Benós, un activist spaniol recunoscut ca reprezentant neoficial al Coreei de Nord în Occident. Împreună au organizat întâlniri în Oslo, unde au fost implicați și „Jim”, un fost traficant de droguri. În timpul acestor întâlniri Larsen a filmat în secret discuții despre vânzarea de rachete, tehnologie nucleară și alte echipamente militare, pe care le-a numit „meniul de pizza”.

În documentarea sa au ieșit la iveală și aspecte neobișnuite, cum ar fi un oficial nord-coreean care a cântat karaoke pe melodia My Heart Will Go On în timpul negocierilor pentru o fabrică de armament în Africa. Investigația a arătat și planuri de a cumpăra o insulă în Uganda, lângă Lacul Victoria, pentru a construi o bază subterană, utilizarea de nave fantomă și transferuri de petrol pe mare pentru a evita monitorizarea ONU.

După zece ani de muncă sub acoperire, Larsen și regizorul Mads Brügger au publicat documentarul The Mole: Undercover in North Korea, care a furnizat probe concrete ce au condus la înăsprirea sancțiunilor internaționale. Deși a fost avertizat că dezvăluirea ar putea costa viața, Larsen a susținut că motivația lui a fost să expună corupția regimului, nu să urască poporul nord-coreean.