Parlamentul a votat marţi, cu 281 de voturi pentru și doar patru împotriva, moţiunea de cenzură care a scos din funcţie pe premierul de centru‑dreapta Ilie Bolojan, conducătorul Partidului Național Liberal (PNL). Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a susținut propunerea alături de Partidul Social Democrat (PSD), care părăsise anterior coaliţia de guvernare. Votul a depăşit pragul de 233 de voturi necesar pentru a demite guvernul.

Decizia PSD de a colabora cu AUR a surprins atât partidele europene, cât şi electoratul intern, având în vedere că PSD este membru al grupului Socialişti şi Democraţi din Parlamentul European. Partidul a renunţat la guvernare în aprilie, lăsând pe Bolojan la conducerea unei administraţii minoritare slabe, iar sprijinul acordat AUR a fost motivat de nemulţumirea faţă de măsurile de austeritate şi de întârzierile în implementarea reformelor necesare pentru deblocarea fondurilor europene.

Căderea guvernului a generat îngrijorări în rândul investitorilor şi al instituţiilor financiare, deoarece România riscă să-şi piardă ratingul de credit, să vadă presiune asupra leului şi să întâmpine dificultăţi în accesarea celor aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE. Pentru a evita blocajele, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să consulte partidele şi să propună un nou candidat pentru prim‑minister. Dacă două nominalizări eșuează, el poate dizolva parlamentul şi declanşa alegeri anticipate.

În prezent, scenariile posibile includ o nouă alianţă între liberali şi social‑democraţi, eventual printr-un tehnocrat independent, sau menţinerea temporară a lui Bolojan în funcţie, cu puteri limitate, până la formarea unei majorităţi stabile. PSD se află într-o poziţie delicată: a contribuit la căderea unui guvern pro‑european, dar ar putea fi necesar să participe la formarea unei noi majorităţi pentru a asigura continuitatea reformelor şi a menţine orientarea occidentală a României.