Negocierile dintre Statele Unite și Iran, mediate de Pakistan şi susţinute de China, au ajuns în impas, iar oficiali din Orientul Mijlociu citaţi de The New York Times susţin că Israelul şi SUA ar putea relua ostilităţile în următoarele zile. Scenariile analizate includ o campanie extinsă de bombardamente asupra infrastructurii militare iraniene, preluarea insulei Kharg – principalul terminal petrolier al Iranului în Golful Persic – şi trimiterea de trupe speciale pentru recuperarea materialului nuclear îngropat în urma atacurilor anterioare.

Sursele americane avertizează că o astfel de operaţiune ar necesita mii de militari pentru a securiza zona şi ar presupune riscuri ridicate de confruntări directe cu forţele iraniene de la sol. Un oficial israelian de rang înalt, citat de Channel 12 sub protecţia anonimatului, a declarat că Israelul se pregăteşte pentru „zile sau chiar săptămâni de lupte” şi aşteaptă decizia finală a preşedintelui american Donald Trump privind continuarea negocierilor cu Teheranul.

Donald Trump, la finalul unei vizite de două zile în China, a afirmat că ar accepta suspendarea pentru 20 de ani a programului iranian de îmbogăţire a uraniului, dacă Teheranul oferă garanţii reale. În timp ce Iranul susţine că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, autorităţile occidentale estimează că Teheranul deţine aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogăţit, suficient pentru zece focoase nucleare. Această tensiune a generat temeri privind blocarea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile mondiale de petrol.

Impactul unui eventual conflict se resimte deja în sectorul energetic: ministrul irakian al Petrolului, Basim Mohammed, a raportat o scădere dramatică a exporturilor irakiene prin Ormuz, iar preţurile la energie au crescut semnificativ. În plus, autorităţile americane suspectează Iranul de un atac cibernetic asupra sistemelor de monitorizare a rezervelor de combustibil din Statele Unite, deşi încă nu există dovezi concludente. Pentru cititori, evoluţia acestor evenimente poate influenţa preţurile la benzină, lanţurile de aprovizionare globale şi stabilitatea regională.