În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească de tip Geran‑2, încărcată cu explozibil, a intrat în spațiul aerian românesc și a zburat câteva minute deasupra orașului Galați. La ora 2.00 a căzut la etajul 10 al unui bloc de locuințe, provocând un incendiu și pagube semnificative. O mamă și copilul ei au suferit arsuri ușoare, iar clădirea a fost evacuată temporar. Incidentul marchează prima lovitură cu victime civile pe teritoriul unui stat NATO de la începutul conflictului din Ucraina.

România a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, la care au participat 56 de state, majoritatea membre ale UE și NATO. Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a calificat comportamentul Rusiei de „inacceptabil” și a cerut sancțiuni imediate. Reprezentanții Uniunii Europene, Statelor Unite, Regatului Unit, Letoniei și Ucrainei au exprimat solidaritate deplină cu România și au condamnat agresiunea rusească.

Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile, susținând că drona ar fi vizat infrastructura militară ucraineană din portul Reni și din zona Odesa și că România a organizat întâlnirea „în grabă” pentru a genera agitație mediatică. El a cerut o anchetă „profundă, obiectivă și depolitizată” a circumstanțelor și a pus la îndoială amploarea pagubelor raportate.

Evenimentul intensifică tensiunile dintre NATO și Federația Rusă și subliniază vulnerabilitatea spațiului aerian românesc, unde autoritățile au înregistrat peste 30 de incursiuni de drone în acest an. Ca răspuns, România a declarat consulul rus din Constanța persoană non‑grata și a închis consulatul, iar aliații au promis sprijin suplimentar, inclusiv prin inițiativa Eastern Flank Watch. Pentru cetățeni, acest incident arată că războiul din Ucraina poate avea consecințe directe și pe teritoriul altor state membre NATO.