În data de 8 iunie, la întâlnirea informală a miniștrilor apărării UE din Lefkosia, Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii, a anunțat că UE lucrează la un al 21‑lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul conţine peste 80 de propuneri de noi listări care vizează complexul militar‑industrial rus, încălcătorii drepturilor omului și propagandiștii. Propunerile vor fi supuse dezbaterii miniștrilor de externe în cadrul următorului Consiliu al Afacerilor Externe.

Acest set de sancţiuni vine după ce sancţiunile occidentale au cauzat un cost estimat între 1,2 şi 1,5 trilioane de dolari pentru Moscova. Deşi Uniunea Europeană a impus restricţii în domenii precum energia, sectorul bancar, transporturile, exporturile de tehnologie și criptomonedele, Rusia a reușit să se adapteze prin furnizori alternativi și rute de reexport. Astfel, noul pachet se concentrează pe blocarea accesului la componente critice utilizate în drone, rachete și sisteme de comunicații.

Aplicarea sancţiunilor rămâne dificilă. Autorităţile naţionale se confruntă cu probleme în monitorizarea utilizării finale a bunurilor, identificarea reţelelor intermediare și urmărirea încălcărilor. Companiile private – bănci, exportatori, transportatori și asigurători – vor trebui să verifice dacă noile listări le afectează partenerii din terţe ţări. De asemenea, Kallas a menţionat posibilitatea unor noi măsuri împotriva „flotei umbră”, care permite Rusiei să transporte petrol în afara supravegherii maritime obișnuite.

În final, adoptarea pachetului depinde de unanimitatea statelor membre. Ungaria, care a blocat anterior unele măsuri, a anunţat că îşi ridică veto‑ul pentru fondurile din Facilităţea Europeană pentru Pace, dar nu este încă clar dacă va susţine şi noile sancţiuni. Consiliul Afacerilor Externe va decide dacă propunerile sunt adoptate, modificate sau amânate, iar rezultatul va influenţa atât capacitatea Rusiei de a-şi susţine efortul de război, cât şi nivelul de risc de conformitate pentru întreprinderile europene.