Alice Weidel, co‑lider al partidului AfD, a propus în interviul publicat pe 30 iunie ca Germania să încheie din nou comerțul cu petrolul și gazele rusești, susținând că această măsură ar revitaliza economia slabă a ţării. Propunerea sa trece dincolo de simplele critici la adresa sancţiunilor sau a declinului industrial, pledând pentru o inversare a uneia dintre cele mai semnificative schimbări strategice ale Berlinului de la invazia Rusiei în Ucraina. Această idee se lovește de un cadru complex de sancţiuni UE, de legislaţia de eliminare a gazelor rusești și de politica de securitate adoptată după 2022. Restabilirea legăturilor energetice ar necesita nu doar un contract comercial, ci și modificarea regulilor europene, confruntarea cu guvernele care văd energia rusească ca o amenințare și justificarea motivului pentru care Moscova ar trebui să primească venituri în timp ce războiul continuă. Problema este amplificată de existenţa fizică a conductei Nord Stream 2, finalizată dar niciodată certificată și supusă sancţiunilor americane. Deși nu poate fi repornită simplu, prezenţa conductei permite AfD să argumenteze că energia rusească este încă disponibilă, transferând responsabilitatea prețurilor ridicate de la Moscova la guvernul german și la partenerii săi europeni. Însă întrebarea nu se rezumă la costuri mai mici, ci la dependenţa de un regim care a demonstrat că poate folosi energia ca armă. Dacă AfD ar câștiga influență, Berlinul și Bruxellesul vor trebui să demonstreze că diversificarea energetică asigură securitate și competitivitate, în timp ce cetăţenii se confruntă cu facturi mari și temeri privind viitorul industrial al Germaniei.