In ultimele luni fortele de aparare ale Ucrainei au desfasurat o serie de atacuri coordonate asupra rafinariilor, infrastructurii de combustibil si logisticii maritime ruse. Aceste operatiuni nu mai sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o strategie ampla menita sa slabeasca economia de razboi a Kremlinului, sa perturbe exporturile de energie si sa intoarca tacticile de blocada ale Rusiei impotriva sa.

Atacurile au vizat in special instalatii din regiuni precum Slavyansk-on-Kuban, Yaroslavl si plantul de produse petroliere Novoshakhtinsk din regiunea Rostov. In iunie 2026, un dron a lovit rafinaria din Novoshakhtinsk, iar la 31 mai 2026 doua rachete R-360 Neptune au distrus unitati de procesare cu o capacitate de cinci milioane de tone pe an. In total, pana la sfarsitul lunii iunie, aproximativ 50% din capacitatea de procesare primara a rafinariilor ruse, echivalenta cu 6,6 milioane de barili pe zi, nu functioneaza, fie din cauza atacurilor, fie din cauza lucrarilor de reparatie programate.

Consecintele se resimt deja pe piata interna: penurie de produse petroliere de masa, restrictii la exportul de benzina, motorina si kerosen, si o criza de combustibil care a declansat reactii alarmiste pe retelele sociale. Guvernul rus a inceput sa foloseasca rezervele strategice si se asteapta la o posibila interdictie a exportului de motorina, pe langa suspendarea exporturilor de benzina si aviatie.

Pe langa atacurile terestre, Ucraina a inceput sa vizeze si legaturile maritime ale Rusiei. Dronele si navele fara echipaj au lovit tancuri de petrol in porturile Marii Negre si ale Marii Azov, iar autoritatile ucrainene planifica o blocada sistematica a transportului maritim de petrol si gaze lichefe. Daca aceasta strategie va continua, impactul asupra veniturilor rusesti din exporturile de energie ar putea deveni semnificativ, iar cititorii trebuie sa fie constienti de posibilele fluctuatii ale preturilor la carburanti si de implicatiile geopolitice ale unei astfel de presiuni.