Consiliul Afacerilor Externe al Uniunii Europene s-a întrunit luni, 13 iulie, fără să ajungă la un acord privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a anunțat că discuțiile continuă, dar că unanimitatea necesară nu a fost încă atinsă. În agenda aceleiași zile, subiectul principal a rămas războiul Rusiei în Ucraina, după un schimb de replici cu ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha.

Punctele de blocaj ale negocierilor sunt măsurile propuse asupra serviciilor maritime și asupra gazului natural lichefiat (LNG) rusesc. Restricțiile maritime ar putea afecta asigurările, certificarea, managementul navelor, finanțarea și sprijinul portuar, elemente esențiale pentru funcționarea flotelor legate de Rusia. În paralel, unele state membre cer măsuri mai dure împotriva fluxurilor de gaz și a serviciilor care le susțin, în timp ce altele rămân prudente din cauza contractelor pe termen lung, a operațiunilor portuare și a securității energetice naționale.

Acest impas are consecințe directe pentru Ucraina, care susține că sancțiunile trebuie să fie mai rapide decât rețelele de evaziune rusești. Dacă UE nu reușește să blocheze canalele economice care alimentează economia de război a Moscovei, Moscova ar putea interpreta lipsa de acțiune ca pe o limită a voinței europene. În același timp, statele membre cu expunere redusă la LNG și servicii maritime pot împinge pentru sancțiuni mai dure, în timp ce cele cu interese economice în aceste sectoare încearcă să dilueze textul.

Negocierile ar putea continua la nivel de ambasadori, iar un acord final ar putea apărea în forma unui pachet modificat. Întrebarea rămâne dacă capitalelor le va părea acceptabil să sacrifice interesele naționale pentru a obține unanimitatea, sau dacă vor accepta măsuri mai stricte, chiar dacă acestea ar genera dureri economice interne. Decizia UE va influența atât capacitatea Rusiei de a finanța conflictul, cât și coeziunea politică a blocului în fața provocărilor de securitate.