În Republica Moldova aproximativ una din trei femei naște prin cezariană, o rată de peste două ori mai mare decât nivelul considerat optim de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Principalele motive medicale sunt hipertensiunea, diabetul şi alte complicaţii ale sarcinii, însă unele femei aleg intervenţia chirurgicală în absenţa unei indicaţii medicale, dorind să evite durerea şi posibilele complicaţii ale travaliului.

Tatiana Garbus, în vârstă de 35 de ani, a născut recent un băiețel prin cezariană, la recomandarea medicilor. Recuperarea a fost dificilă: „Am avut probleme cu alăptarea, laptele nu a venit imediat. Prima zi a fost foarte grea, am plâns de durere, deşi personalul a fost atent şi mi-a administrat analgezice”, relatează ea.

În primele şase luni ale anului 2026 Institutul Mamei şi Copilului a înregistrat 1.942 de naşteri, dintre care 865 prin cezariană. Irina Castraveţ, medic obstetrician‑ginecolog, subliniază că riscurile intervenţiei chirurgicale sunt mult mai mari decât la naşterea naturală şi că, deşi se încearcă să se opteze pentru naşterea naturală, există cazuri în care cezarina este strict indicată. „Cele mai frecvente complicaţii sunt hemoragiile şi, uneori, traumele intraoperatorii”, explică ea.

Ministerul Sănătăţii a elaborat programul naţional privind sănătatea sexuală şi reproductivă pentru perioada 2026‑2030, care prevede reducerea cu aproximativ zece procente a cazurilor de cezariană nejustificate din punct de vedere medical. Dorina Savoschin, reprezentantă a ministerului, a precizat că programul este în curs de avizare. În alte state din regiune, precum România, Cipru, Italia şi Bulgaria, ratele cezarianei depăşesc adesea 36‑40%.