În august 2026, inflația în zona euro a ajuns la 3,3 % conform estimării preliminare publicate de Eurostat, depășind semnificativ nivelul de 2,9 % înregistrat în iulie. Creșterea lunară a prețurilor a fost de 0,4 %, iar majoritatea acestei accelerări se datorează sectorului energetic.

Inflația energetică anuală a sărit de la 10,3 % în iulie la 14,3 % în august, reflectând perturbările din piețele de petrol și gaze provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. În schimb, inflația serviciilor a scăzut ușor, de la 3,3 % la 3 %, iar prețurile la alimente, alcool și tutun au rămas stabile la 1,2 %. Indicele fără energie a ajuns la 2,2 %, mult sub nivelul headline‑ului.

Aceste date pun BCE într-o poziție dificilă. Banca Centrală Europeană trebuie să decidă dacă creșterea temporară a prețurilor la energie se va diminua sau va deveni un factor persistent în așteptările inflaționiste și în negocierile salariale. O politică de majorare a ratelor ar putea tempera riscul de efecte secundare, dar ar și împovăra creditele ipotecare, împrumuturile corporative și datoriile publice, în contextul unei creșteri economice slabe.

Piețele anticipau deja o nouă strângere a politicii monetare la ședința din septembrie, iar cifra din august face o pauză mai puțin convingătoare. Guvernele se confruntă cu dilema de a subvenționa energia pentru a proteja consumatorii, riscând totuși să susțină cererea și să agraveze finanțele publice, sau de a lăsa costurile să fie suportate de gospodării, reducând puterea de cumpărare și încetinând economia.