În dimineața de luni, 21 septembrie 2026, aproximativ 130 de șefi de stat s-au adunat la New York pentru a deschide cea de‑a 81‑a Adunare Generală a ONU. Printre participanți s‑a numărat și președintele american Donald Trump, primul lider al Casei Albe care a ajuns la summit de la New York de la începutul mandatului său. Liderul chinez Xi Jinping a ales să nu călătorească, preferând o întâlnire bilaterală cu Trump la Washington, decizie care a alimentat discuțiile despre capacitatea ONU de a gestiona crizele globale.

Un subiect central al agendei a fost riscul generat de inteligența artificială. Secretarul general Antonio Guterres a subliniat necesitatea unor măsuri comune de protecție pentru a evita o cursă periculoasă spre „auto‑perfecționare” a sistemelor AI. În contrast, Trump a respins aceste avertismente, calificându-le „farsă” și acuzând că orice încetinire ar avantaja China.

Tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul din Ucraina au dominat discuțiile de securitate. Guterres a atras atenția asupra crizei dintre SUA‑Israel și Iran, precum și asupra amenințărilor la adresa rutelor maritime din Bab el‑Mandeb. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au fost invitați să vorbească la plen, în timp ce Consiliul de Securitate rămâne blocat de veto‑ul Rusiei.

Pe plan financiar, Statele Unite au achitat recent 725 de milioane de dolari pentru bugetul obișnuit al ONU, dar încă datorează peste un miliard de dolari, presând organizația să reducă cheltuielile. Uniunea Europeană și Republica Moldova au avut și ele prezență importantă: președintele Consiliului European António Costa a vorbit în numele UE, iar premierul moldovean Vasile Tofan a susținut un discurs pe 26 septembrie. Toate aceste elemente arată că viitorul ONU este pus sub semnul întrebării, iar rezultatele summitului vor influența direcția politicii internaționale în anul următor.