În capitala Republicii Moldova, lipsa vegetaţiei, suprafeţele asfaltate şi densitatea mare a clădirilor contribuie la formarea unui efect de insulă de căldură urbană. În ultimii ani temperatura medie a aerului a crescut cu aproximativ 1,2 °C, iar diferenţele locale pot depăşi 2 °C în zonele cu puţină verdeaţă.

Vitalie Mardari, specialist la Direcţia Climatologie Aplicată a Autorităţii de Meteorologie şi Monitoring de Mediu, explică că, comparativ cu perioada 1961‑1990, în intervalul 1991‑2020 s‑a înregistrat o creştere semnificativă a temperaturilor. La nivel global creşterea este de 1,4‑1,5 °C; în Chișinău este de 1,2 °C. El subliniază că schimbările sunt parţial naturale, dar contribuţia umană este evidentă.

Creşterea temperaturii intensifică disconfortul termic şi presiunea asupra sănătăţii locuitorilor, în special în sectoarele Râșcani şi Ciocana, catalogate ca zone de risc în cadrul proiectului european „Be Ready”. Pentru a demonstra soluţii bazate pe natură, municipalitatea a amenajat un pavilion educaţional la o grădiniţă, utilizând lemn ecologic, sisteme de irigare şi elemente verzi. Directoarea grădiniţei, Victoria Cravțov, precizează că aceste măsuri reduc temperatura interioară fără a recurge la aer condiţionat.

La nivel naţional, Ministerul Mediului, prin consultanta Marina Lungu, a adoptat prima lege privind acţiunile climatice și programul de adaptare la schimbările climatice până în 2030, vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70 % faţă de 1990. Creşterea suprafeţelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante şi îmbunătăţirea ventilaţiei naturale sunt priorităţi pentru a diminua efectul de insulă de căldură.