Relațiile dintre Washington și Kiev traversează o perioadă tensionată după ce administrația Trump i-a cerut ferm Ucrainei să oprească atacurile cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii petroliere din Rusia. Miza Casei Albe ține de stabilitatea pieței energetice și de valul de scumpiri din SUA, amplificat de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, mai ales în proximitatea alegerilor din noiembrie. Kievul a refuzat însă să renunțe la aceste operațiuni, argumentând că loviturile asupra resurselor rusești sunt printre puținele pârghii eficiente de răspuns la bombardamentele lansate de Moscova. În replică, SUA au suspendat temporar unele sancțiuni împotriva motorinei rusești și au lăsat să se înțeleagă că ar putea limita accesul Ucrainei la informații secrete sau servicii critice de internet prin satelit. Deși Casa Albă a încercat să impună un armistițiu energetic, bombardamentele rusești asupra rețelei electrice ucrainene au continuat neperturbate, ridicând semne de întrebare la Kiev cu privire la echitatea acestor presiuni diplomatice. În paralel cu aceste fricțiuni, negocierile de pace rămân active, cu runde de discuții purtate recent la Oslo și St. Petersburg de emisarii americani. Pentru prima jumătate a lunii noiembrie este programată o întâlnire trilaterală la Abu Dhabi între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, întâlnire ce ar putea pregăti terenul pentru un eventual summit la nivel înalt, chiar dacă diferențele majore de poziție continuă să complice un acord de durată.