Marțea aceasta, la Bruxelles, parcursul european al Republicii Moldova marchează un prag simbolic și administrativ de o importanță majoră, odată cu deschiderea oficială a negocierilor tehnice pe ultimele trei grupuri de capitole de aderare. Într-un context regional fluid, acest demers reprezintă finalizarea unei etape de planificare și inițiere, lăsând locul unei perioade de monitorizare riguroasă și aliniere legislativă profundă. Evenimentul, anunțat pentru data de 17 martie, îi aduce la masa discuțiilor pe viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, și pe comisara europeană pentru Extindere, Martha Kos, marcând astfel încheierea unei arhitecturi de negociere ce acoperă întreg spectrul funcționării statului. Această dinamică diplomatică, deși esențială, este privită cu o prudență analitică de către factorii de decizie de la Chișinău. Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și fost ministru de Externe, a subliniat că, deși deschiderea acestor capitole este un pas notabil, el nu trebuie confundat cu o victorie decisivă sau finală. Procesul de aderare este descris mai degrabă ca o succesiune de mii de acțiuni tehnice și ajustări administrative, un efort constant care necesită un echilibru fin între realism și ambiție politică. Popescu a avertizat împotriva unui discurs excesiv de triumfalist, amintind că substanța integrării rezidă în adoptarea acquis-ului comunitar și în implementarea reformelor structurale, procese care au început cu mult înainte de acest moment și care vor continua cu aceeași intensitate. Privind în retrospectivă, calendarul integrării Republicii Moldova a fost unul accelerat, reflectând o voință politică fermă atât la Chișinău, cât și la Bruxelles. De la depunerea cererii de aderare pe 3 martie 2022 și obținerea statutului de candidat în vara aceluiași an, țara a parcurs etapele necesare cu o viteză care a culminat cu decizia Consiliului European din decembrie 2023 de a deschide negocierile propriu-zise. Lansarea oficială a acestora în iunie 2024 a fost urmată de un proces de screening bilateral și de deschiderea primelor clustere tehnice spre finalul anului 2025, pregătind terenul pentru anunțul actual. Confirmarea maturității acestui proces a venit inclusiv din partea Președinției daneze a Consiliului UE, care la finele anului trecut a certificat faptul că toate cele șase clustere de negocieri sunt pregătite pentru deschiderea oficială. Miza viitoare se mută acum dincolo de semnarea documentelor de deschidere, intrând în zona verificărilor de fond. Comisia Europeană urmează să lanseze o monitorizare complexă a progresului realizat pentru fiecare dintre cele 35 de capitole de negociere, care sunt organizate tematic în șase clustere. Această structură acoperă domenii vitale, de la economie și justiție până la protecția mediului, transformând statul într-un organism ce trebuie să funcționeze conform standardelor europene. În acest tablou de ansamblu, succesul Chișinăului va depinde nu doar de capacitatea de a deschide noi uși diplomatice, ci mai ales de rigoarea cu care va reuși să asimileze și să aplice normele europene în viața de zi cu zi a cetățenilor săi. Sursă: moldova1.md