Italienii sunt așteptați la urne timp de două zile, pe 22 și 23 martie, pentru un referendum privind o reformă judiciară propusă de prim‑ministra Giorgia Meloni, pe care oponenții o acuză că subminează independența puterii judecătorești, informează AFP.

Acest vot nu necesită cvorum și ar putea deveni un referendum privind liderul italian în perspectiva alegerilor parlamentare din 2027.

Guvernul condus de Giorgia Meloni consideră reforma constituțională indispensabilă pentru a garanta imparțialitatea sistemului judiciar.

Într-un mesaj video publicat săptămâna aceasta, Meloni a calificat reforma ca o ocazie istorică de a face sistemul judiciar mai meritocratic, mai responsabil și mai eficient.

Opoziția vede în aceasta o încercare de a pune sub control magistrații, criticând o reformă care nu abordează problemele de fond, precum procesele prea lungi sau închisorile supraaglomerate.

Elly Schlein, președinta Partidului Democrat, a denunțat un proiect de lege redactat defectuos și care slăbește independența puterii judecătorești.

Reforma vizează separarea carierelor judecătorilor de cele ale procurorilor și modifică funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, organismul care supraveghează magistrații și se ocupă de repartizări, mutări și promovări.

Un eșec al referendumului ar fi o lovitură dură pentru Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliție de stabilitate neobișnuită, iar ea a exclus categoric ideea de a demisiona în cazul unei înfrângeri.

Secțiile de votare se vor închide luni la ora 14:00 GMT, iar rezultatele sunt așteptate în aceeași zi; ultimele sondaje indică egalitate între cele două tabere.

Fostul prim‑ministru conservator Silvio Berlusconi era cunoscut pentru conflictele sale cu justiția, pe care o acuza că este de stânga, iar Meloni și miniștrii săi au criticat deciziile pe care le consideră prea îngăduitoare, în special în materie de imigrație.

Peste 80% dintre membrii Asociației Naționale a Magistratilor Italieni au participat la o grevă de o zi în februarie 2025, opunându-se reformei.

În cadrul unei dezbateri publice de luna trecută, ministrul Justiției Carlo Nordio, care calificase criticile judecătorilor drept litanii capricioase, a declarat că reforma ar permite punerea capăt unui mecanism para‑mafiot din sistemul judiciar.

Șefa cabinetului său Giusi Bartolozzi a stârnit critici declarând că reforma va permite scăparea de magistrații care acționează ca plutoane de execuție.

Cel mai controversat aspect al reformei se referă la modificările aduse CSM: membrii, aleși până acum de colegii lor și de Parlament, ar fi împărțiți în două consilii distincte, unul pentru judecători și celălalt pentru procurori, și ar fi creată o nouă curte disciplinară cu 15 membri, dintre care trei numiți de președintele Republicii, trei aleși prin tragere la sorți dintr-o listă parlamentară și nouă aleși prin tragere la sorți dintre judecători și procurori.

Pentru avocatul de penal Franco Moretti, care conduce campania pentru nu, noua curte disciplinară riscă să devină potențial brațul armat al politicii, putând fi folosită pentru a regla conturile cu partea puterii judecătorești care a îndrăznit să o atingă.

A doua măsură constă în împiedicarea judecătorilor sau a procurorilor să treacă de la o funcție la alta, deși doar o mică minoritate face acest lucru; din 2022 aceștia au dreptul să‑și schimbe postul o singură dată în primii zece ani de carieră, sistem considerat de mulți magistrați ca un bastion împotriva ingerințelor politice, în timp ce susținătorii reformei afirmă că relațiile prea strânse dintre procurori și judecători sunt în detrimentul acuzaților.

Ce părere aveți despre această reformă?