Conform analistului Gabriel Done situatia din Strâmtoarea Ormuz poate evolua intr-un scenariu negru cu o blocada strategica prelungita, iar escaladarea globala poate fi declansata de trei factori: egoismul si lipsa de coordonare a SUA, divergentele interne ale aliatilor si implicarea Rusiei si Chinei.

Intr-un context geopolitic fragmentat criza evidentiaza limitele cooperarii internationale si dificultatea unei reactii coordonate a aliatilor occidentali. Done explica ca aparenta inacțiune ascunde un proces complex de negociere si aliniere strategica.

Lipsa unei interventii rapide a aliatilor SUA nu reprezinta o neglijare, ci rezultatul unui sistem policentric in care decizia este fragmentata intre niveluri nationale, europene, NATO si bilaterale, iar aliantele nu mai genereaza automat mobilizare.

Doua scenarii principale sunt identificate: perturbarea temporara a traficului maritim sau o blocada strategica prelungita, aceasta din urma fiind posibila daca Rusia si China sustin Iranul prin transferuri tehnologice, presiuni diplomatice sau sanctiuni reciproce.

Impactul economic ar putea deveni vizibil in Europa in cateva saptamani prin cresterea preturilor si perturbarea lanturilor de aprovizionare.

Franta Germania Italia Olanda Regatul Unit Japonia si Romania au emis o declaratie comuna de disponibilitate de a stabiliza pietele energetice si de a asigura trecerea sigura a navelor, insa aceasta reprezinta un act de convergenta politica mai degraba decat un preludiu imediat al unei operatiuni militare.

Autoritatea este distribuita, deciziile sunt difuze si fiecare actor opereaza in retele multiple de legitimitate si constrangere, transformand actiunea intr-un proces gradual de aliniere.

Interesele nationale difera: Japonia depinde de energia din Golful Persic, Italia are legaturi cu stabilitatea Mediteranei, Germania adopta o strategie prudenta, iar Romania combina solidaritatea aliata cu un interes limitat pentru stabilitatea pietelor energetice.

Din perspectiva realismului bazat pe valori actiunea internationala trebuie ancorata in libertatea navigatiei, drepturile fundamentale si respectul regulilor internationale, pe cand realismul clasic al lui Trump sustine interventii rapide atunci cand exista amenintari la adresa navigatiei.

Romania se afla la intersectia garantiilor de securitate ale SUA si a mecanismelor deliberative ale Uniunii Europene, astfel incat nu poate adopta o pozitie unilaterala, ci participa la un proces negociat in care decizia finala depinde de convergenta autoritatilor din Washington.

Impactul asupra Romaniei se manifesta la nivel strategic prin reafirmarea apartenentei la reteaua occidentala de securitate, la nivel economic prin vulnerabilitatea la fluctuatiile preturilor la carburanti si la nivel ontologic prin redefinirea rolului sau in sistemul international.

In urmatoarele 7-14 zile se pot observa doua evolutii: perturbare temporara cu atacuri intermitente de drone si rachete, sau escaladare spre o blocada prelungita daca Rusia si China sustin Iranul, factorii determinanti fiind divergentele dintre SUA si Israel, coeziunea alianțelor europene, implicarea Rusiei si Chinei si deciziile statelor din Golf.

Pragurile care ar putea declansa o escaladare globala includ atacuri asupra fortelor militare americane sau europene, o blocada prelungita a Stramturii si reorientarea strategica a statelor din Golf.

Cum credeti ca ar trebui sa reactioneze Romania si aliatii sai la aceasta situatie complexa?