O majoritate relativă a cetățenilor Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum organizat duminica viitoare, cu o proporție de 44% în rândul respondenților din țară și de 60,8% în rândul moldovenilor din diaspora.

Datele sunt reflectate într-un sondaj al companiei de cercetări sociologice Ates Research.

În cazul unui referendum, opțiunea DA ar câștiga cu 55-58 procente, a declarat cercetătorul și doctorul în economie Iulian Gramațki la o conferință de presă pe 25 martie.

Potrivit acestuia, diaspora este considerabil mai proromână, mai unionistă și mai bine informată.

Împotriva unirii cu România ar vota 39,2% dintre respondenții din țară și 24,3% din diaspora. Ceilalți nu au decis dacă vor participa la un astfel de referendum sau nu au răspuns.

În eșantionul din Republica Moldova, unde au fost chestionate 1.078 de persoane din 320 de localități, 37% dintre respondenți cred că unirea cu România ar aduce mai multe avantaje, față de 33% care au spus că ar fi mai multe dezavantaje.

În diaspora, dintre cei 235 de intervievați, 52,1% cred că unirea ar aduce mai multe avantaje. Sondajul s-a desfășurat în 12 țări cu cea mai mare prezență la alegerile parlamentare din septembrie 2025.

Printre principalele avantaje ale unirii respondenții au menționat beneficii economice, cum ar fi pensii și salarii mai mari, acces liber la locuri de muncă, libera circulație și dezvoltarea economiei.

Cel mai des dezavantaj invocat a fost pierderea suveranității și independenței, cu un procent practic similar în Republica Moldova și în diaspora, urmat de tensiuni interetnice și ruperea legăturilor cu Rusia.

Întrebați în ce perioadă de timp ar putea fi realizată unirea, cel mai frecvent răspuns a fost în următorii 2-4 ani.

Rolul decisiv în realizarea unirii este atribuit cetățenilor, apoi clasei politice din Republica Moldova și, abia după aceasta, forțelor externe, conform lui Iulian Gramațki, care a subliniat că respondenții sunt încrezători că ei exercită suveranitatea și decid asupra unor astfel de chestiuni de interes național.

Cercetătorul a remarcat că una dintre principalele obstacole percepute este faptul că populația din Republica Moldova nu dorește unirea, percepție susținută de clasa politică, mass-media și formatorii de opinie, însă el a afirmat că realitatea este diferită și că numărul mai mare al respondenților în favoarea unirii combate această percepție.

Studiul evidențiază și o creștere a identității naționale românești, cu un număr mai mare de persoane care se declară etnici români, vorbitori de română și care consideră românii și moldovenii același popor.

În eșantionul din Republica Moldova aproape 15% s-au declarat etnici români și aproape 65% etnici moldoveni, în timp ce în diaspora proporția celor care se declară români este de circa 32%.

În recensământul din 2024 proporția celor care s-au declarat români era de 8%.

Un rezultat curios este că 10% dintre respondenții din Republica Moldova nu cunosc ce înseamnă etnie, în timp ce în diaspora respondenții sunt mult mai bine informați în acest sens.

În ceea ce privește limba vorbită, 44,2% dintre respondenții din Republica Moldova au menționat limba română și 40% limba moldovenească, iar în diaspora proporția vorbitorilor de română este de circa 72%.

Iulian Gramațki a subliniat că procentul susținătorilor unirii este mai mare decât procentul celor care se declară români, arătând că identitatea națională nu este singurul argument pentru susținerea unirii.

El a precizat că 80% dintre alegătorii Partidului Acțiune și Solidaritate susțin unirea, două treimi dintre cei cu viziuni proeuropene și doar 15% în rândul minorităților etnice, sugerând că campaniile de informare ar putea viza aceste grupuri.

Veronica Ateș, șefa companiei de cercetări sociologice Ates Research & Consulting, a precizat că marja de eroare a cercetării este de 3% la nivel național și de 6% în diaspora.

Care credeți că sunt principalele provocări pentru realizarea unirii în următorii ani?