Extinderea Uniunii Europene este considerată o necesitate geopolitică și economică. Profesorul și istoricul român Adrian Niculescu susține că UE rămâne cel mai bun proiect politic creat vreodată, iar România reprezintă o dovadă tangibilă a succesului integrării, cu o creștere constantă a PIB‑ului în ultimele două decenii.

În același timp, elitele politice de la București reînnoiesc sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova. Francesca Cristea, coordonator de politici la Europuls, subliniază că UE are nevoie de extindere pentru a deveni mai competitivă, dar avertizează că procesul trebuie să fie armonios și să implice state cu adevărat pregătite. Vlad Gheorghe, consilier onorific al prim‑ministrului Ilie Bolojan, adaugă că Moldova beneficiază de o absorbție rapidă a legislației europene datorită legăturilor cu România, în timp ce Lidia Moise evidențiază că aderarea Ucrainei este strâns legată de planul de reconstrucție post‑război, estimat la aproape 590 de miliarde de dolari.

România, membră UE din 2007, se află în ultima fază a utilizării fondurilor de coeziune din actualul exercițiu financiar, primind 31,5 miliarde de euro din Politica de Coeziune și 28,5 miliarde din Planul Național de Redresare și Reziliență 2021‑2027. Robert Lupițu, redactor‑șef al Căii Europene, avertizează că, odată cu aderarea noilor state, alocările financiare vor fi redistribuite, iar România trebuie să finalizeze proiectele majore de infrastructură și agricultură pentru a profita de ultimele oportunităţi din cadrul actualului și viitorului Cadru Financiar Multianual.

Pe plan bilateral, România și Republica Moldova avansează în sectorul energetic – între 50 și 70 % din energia electrică a Moldovei provine deja din România – și în infrastructura de transport, cu podul autostradă de la Ungheni și proiectul de pod Albița‑Leușeni, precum și redeschiderea tronsonului feroviar Cantemir‑Fălciu.