Aliații Statelor Unite din Europa, Asia și Orientul Mijlociu se confruntă cu o dilemă tot mai accentuată: nemulțumiţi de deciziile preşedintelui Donald Trump, dar în acelaşi timp dependenţi de sprijinul militar şi economic american. După un an marcat de tensiuni privind tarifele comerciale, sprijinul pentru Ucraina şi statutul Groenlandei, războiul cu Iranul a amplificat incertitudinile, blocajul potenţial al Strâmtorii Ormuz ameninţând criza energetică globală.

În Europa, oficiali precum Roderich Kiesewetter subliniază imprevizibilitatea Statelor Unite, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio sugerează ca aliaţii să preia un rol mai activ în gestionarea crizei energetice. În Orientul Mijlociu, Anwar Gargash reafirmă că SUA rămâne principalul partener de securitate, iar în Asia Coreea de Sud se îngrijorează de redistribuirea resurselor militare americane. Lideri precum Carlo Calenda şi Malcolm Turnbull descriu situaţia ca fiind dificil de înţeles şi cer o politică externă americană mai previzibilă.

Sondajele YouGov arată o creştere a neîncrederii faţă de Statele Unite în rândul populaţiilor europene, aproximativ o treime considerând America o potenţială ameninţare. Fără un substitut clar pe termen scurt, aliaţii rămân prinşi între dependenţa de puterea americană şi riscul de a se apropia de rivalii strategici China şi Rusia. Ce paşi ar trebui să facă aceste state pentru a-şi diversifica securitatea şi economia fără să renunţe la parteneriatul cu SUA?